Au trecut 3 luni de când mi-am cumpărat un MacBook Pro 13 inch, 2020, cu procesor M1. Am ales configurația cu 16 GB de ram și SSD de 512GB.
Înainte să mă decid să fac această achiziție am urmărit o grămadă de review-uri, deci știam cam la ce să mă aștept, dar tot eram curios să văd dacă chiar e atât de bun. Upgrade-ul a fost de la MacBook Pro 15 inch, 2015, cu procesor i7 2.5 GHZ, 16 GB ram și SSD tot de 512GB. E vorba de ultimul model MacBook cu mărul iluminat pe spate și cu toate porturile de care ai nevoie. Acesta încă merge ireproșabil pentru workflow-ul meu. Upgrade-ul mi l-am justificat ca o încercare de a fi în pas cu tehnologia. Am avut ocazia să-l comand direct din SUA, deci a avut și o reducere de preț considerabilă față de prețul din România.
- În iunie 2020 Apple a prezentat propriul procesor Apple M1. Tranziția de la arhitectura Intel ar trebui să dureze 2 ani. Eu n-am întâmpinat nicio problemă de compatibilitate cu softurile cu care lucrez. Acolo unde nu e o aplicație care să nu ruleze nativ pe M1, Rosetta 2 își face treaba de traducere exemplar. N-am simțit nicio diferență de performanță. Aplicațiile care nu au suport nativ pentru M1 câteodată parcă chiar merg mai bine decât pe MacBook Pro-ul cu procesor Intel.
- Atât pe vechiul MacBook cât și pe cel nou am taste de tip scissor. Nu mi-au plăcut niciodată cele de tip butterfly pentru că parcă aveau cursa prea scurtă. E o plăcere să tastezi pe el.
- Dacă e ceva ce mă încântă ce mai mult la MacBook Pro-ul cu M1 este autonomia bateriei. E atât de bună încât uit pe unde am lăsat încărcătorul. Nu folosesc MacBook-ul ca laptop de serviciu, deci îl utilizez 1-2 ore pe zi. Nu cred că exagerez când spun că îl încarc o dată pe săptămână.
- Touchbar-ul arată futurist, dar mi se pare total inutil. Mai mult de atât câteodată mă și încurcă pentru că apăs din greșeală cu buricul degetului pe tasta + sau delete și îmi alunecă pe shorcut-ul către Siri. Singura aplicabilitate pe care i-am găsit-o cât de cât utilă a fost ca slider la video-uri sau control volum.
- Dacă MacBook Pro 2015 se mai încingea când îl țineam pe picioare, MacBook Pro-ul cu M1 nu se încălzește deloc oricâte tab-uri sau aplicații aș deschide. La iarnă fac frigul. Temperatura normală la care rulează M1 e de 30 de grade Celsius pe când MacBook Pro-urile cu procesoare Intel se duc aproape de 100 de grade lejer.
- Deși MacBook Pro-ul cu M1 are un ventilator nu l-am auzit niciodată. Am un Lenovo Thinkpad ca laptop de serviciu și deja mă scoate din sărite când turează ventilatorul la orice amărât de proces. Acum că știu cum e să lucrezi pe un laptop cu procesor M1, toate celelalte laptop-uri mi se par depășite. E ca atunci când conduci o mașină electrică și după aceea trebuie să te întorci la mașină cu motor termic. Ignorance is bliss.
- Display-ul e foarte luminos (500 nits maxim). Se poate lucra temporar pe el chiar și în lumina soarelui.
- Am auzit povești cum că ecranul se sparge ușor. Cred că aici depinde de modul în care îl folosești. Eu îl tratez ca pe o bijuterie, dar probabil unii mănâncă deasupra tastaturii. Am observat într-adevăr că se văd urmele tastelor pe display atunci când îl deschid…aaa și prinde amprente foarte ușor. Trebuie să stau toată ziua cu microfibra pe el.
- E bine de știut că M1 de pe MacBook Pro suportă doar conectarea unui monitor extern. Pe mine nu mă deranjează. Am avut mult timp 2 monitoare de 27″ și le-am înlocuit anul trecut cu unul de 34″. Workflow-ul e mai cursiv pentru că am scăpat de bara aceea neagră între monitoare.
- Trackpad-ul este extrem de precis, așa cum ne-a obișnuit Apple. Cu toate acestea am o problemă dacă vreau să fac drag la ceva pe o distanță mai lungă pe ecran. Trebuie să fac gimnastică cu degetele.
- Difuzoarele sunt foarte bune. Vocile se aud clar. Nu distorsionează.
- Camera web e…meh. Cea de pe iPhone e mult mai bună.
- MacBook Pro 2015 avea toate porturile de care aveai nevoie. Noul MacBook Pro are doar două porturi usb-c și trebuie să iau mereu adaptorul după mine pentru a copia pozele de pe card sau dacă vreau să conectez un monitor prin HDMI.
- Butonul de autentificare prin amprentă e foarte rapid. Cu toate acestea nu înțeleg de ce nu au pus încă Face ID. Mă enervează că după un shut down tot trebuie să introduc parola de logare manual. Până și pe Surface Go am autentificare facială și merge ok-ish.
- Există ceva probleme pe MacBook-urile M1 cu perifericele conectate prin bluetooth. AirPods Pro-urile mi s-au deconectat de câteva ori aleatoriu.
Concluzie
Am ales MacBook Pro 13 inch, 2020 în configurația cu procesor M1, 16 GB de ram și SSD de 512GB, pentru că m-am gândit să fie cumva future proof. E totuși overkill pentru ce fac eu deocamdată pe el, adică browsing, editare foto și texte și consum media. 16 GB de ram cred că sunt totuși indispensabili dacă vrei să-l ții mai mulți ani. La sistemele cu 8 GB de ram e folosit prea mult SSD-ul pentru memory swap. Dacă ar fi să recomand acum un laptop cuiva acela ar fi un MacBook Air cu M1, 16GB ram. Acum se poate face chiar și gaming pe M1. Laptop-ul nu e perfect și nici ieftin, dar concluzia mea de Apple fanboy e că merită pe deplin. Toate minusurile despre care am vorbit se pierd în comparație cu beneficiile pe care le aduce utilizarea unui MacBook Pro cu M1.
9 Comentarii
Cand il pui la incarcat si este inchis, cum afli cand a terminat de incarcat? Pe mine asta ma enerveaza cel mai tare. Apoi faptul ca iti cere parola dupa fiecare shutdown sau restart. Eu ma bucur ca nu are FaceID, numai cu laptopul pe sus nu stateam.
Păi cred că singura metodă e să deschizi capacul și să vezi cât s-a încărcat. Oricum mi se pare că se încarcă super rapid când e în sleep mode. Țin optimized charging activat.